Autor: Mircea Onofreiciuc

Cugetări
Ion Luca Caragiale:
Vrei să cunoști lucrurile? Privește-le de aproape. Vrei să-ți placă? Privește-le de departe.
Asta e condiția ființei: viața, nu durata vieții!
Iubirea n-are nevoie de înțeles.
Mihai Eminescu:
Câți oameni sunt într-un singur om? Tot atâția câte stele sunt cuprinse într-o picătură de rouă sub cerul cel limpede al nopții.
Oamenii nu se deosebesc atât prin ceea ce zic, ci prin ceea ce fac.
Cel mai mare păcat al oamenilor este frica, spaima de a privi în față și a recunoaște adevărul.
Un om înțelept recunoaște pe un nerod, căci nerod a fost fiecare în viața-i, dar un nerod nu cunoaște pe un înțelept, căci n-a fost niciodată înțelept.
Am înțeles că un om poate avea totul, ne-având nimic și nimic având totul.
Egalitatea nu există decât în matematică.
Nenorocirea e cel mai bun dascăl; își are metoda ei proprie, dar greș nu dă.
Lucian Blaga:
Dacă vrei să ajungi la fericire, atunci pune-ți orice țintă, numai fericirea nu.
Cu penele altora te poți împăuna, dar nu poți zbura. Acest lucru nu-l prea știu oamenii, dar îl știu păsările.
Logica suferă de un mare viciu: ea crede că însăși realitatea e de natură logică. Dacă întâlnește ceva ce nu se poate înțelege în chip logic, ea va susține că acel ceva nu există, ci e numai aparență…
Cine gândește puțin se înșeală mult.
E din neamul mare al licuricilor – omul: un vierme ce se transformă în lumină când iubește.
Valul este dorul mării de a săruta țărmul.
Viața – o plimbare spre somn.
Visurile împlinite ne îmbătrânesc.
Să nu te cerți cu oamenii mai mult decât cu tine însuți.
Un lucru îl putem vedea clar și plastic numai dacă are umbre și penumbre: moartea este umbra care dă plasticitate vieții.
Nimic nu e atât de tare ca trecutul. Pe acela nimic și nimeni nu-l poate schimba.
După ce am descoperit că viața nu are nici un sens, nu ne rămâne decât un singur lucru:
să-i dăm un sens.

Tipărit de Asociația PRO BURDUJENI – Parohia Izvorul Tămăduirii – Suceava 03.05.2015
Textul poate fi citit și pe pagina de internet http://izvorul-tamaduirii.ro/category/articole/
Pe această cale vă informăm despre faptul că Asociația PRO BURDUJENI a creat pagina de internet a parohiei: http://izvorul-tamaduirii.ro/. Pagina este în construcție, urmând să postăm materialele publicate anterior, dar și fotografii și înregistrări video din viața comunității noastre, spre folos duhovnicesc. Doamne ajută!

Să înfruntați fiecare atac al dușmanului cu dispreț

Cea mai însemnată armă asupra diavolului este Cinstita Cruce, care îl înfricoșează. Crucea să fie făcută corect. Adică cele trei degete de la mâna dreaptă să atingă fruntea, pântecele, umărul drept și la urmă umărul stâng, în forma crucii. Crucea se poate îmbina cu metaniile.

Părtășia cu Hristos, atunci când se lucrează simplu, lin, fără siluire îl face pe diavol să fugă. Satana nu pleacă prin siluire, prin constrângere. Se îndepărtează prin blândețe și rugăciune. Se risipește, când vede sufletul disprețuindu-l și întorcându-se cu iubire către Hristos. Nu poate suferi disprețul fiind un trufaș. Însă, când îl îmbrânciți, duhul rău prinde de veste și vă luptă. Nu vă îngrijiți de diavol, nici nu vă rugați să plece. Pe cât vă rugați să plece, pe atât vă împresoară. Pe diavol să-l disprețuiți. Nu-l înfruntați nemijlocit. Când lupți cu pizmă împotriva diavolului, atunci el năvălește ca un tigru, ca o pisică sălbatică. Când îi arunci un glonț, el îți aruncă o grenadă. Când îi arunci o bombă, el îți aruncă  rachetă. Nu priviți la rău. Să priviți către brațele lui Dumnezeu și să înaintați.

……..

Voi să faceți puțină străduință. Luăm un milion. Îl tăiem în o milionime de părticele; o milionime dintr-o asemenea părticică este străduința omului, adică puțină dispoziție. Mișcați-vă către Dumnezeu și într-o clipită vine dumnezeiescul har.

……..

Când vedeți duhul cel potrivnic că vine să vă înșface, voi nu vă lăsați stăpâniți de teamă, nici să-l priviți, nici să vă străduiți a-l scoate dinlăuntrul vostru. Ce faceți? Cel mai bun mijloc este disprețul. Adică deschideți-vă brațele, deschideți-vă mâinile către Hristos, precum copilașul care vede o fiară sălbatică și nu se teme, căci alături de el este tatăl lui și-i sare în brațe.

…….

Să vă dau un exemplu. Am cerut la un om să facă ceva. Acesta nu se învoia, zicând că științele spun altfel. Am început să mă indignez. Mi-am dat seama. În acea clipă m-am întors către Hristos și am apucat înaintea răului.

…….

(”Ne vorbește părintele Porfirie – Viața și cuvintele”, Editura Cartea Ortodoxă, traducere din limba greacă de Ieromonah Evloghie Munteanu)