Folosul poverilor -Lingurita – 18 Ianuarie 2015

Un călător ne relatează că, în unele ținuturi din Africa, oamenii având să treacă printr-un râu cu curgere repede, își pun mai întâi pe cap o povară grea, bunăoară o piatră.

Povara îi face să-și proptească bine picioarele în albia râului și îi ferește a se răsturna în valuri.

Așa face și Dumnezeu cu noi, când ne pune să purtăm câte o povară în viață. Curentele vremii și valurile vieții poate ne-ar răpi cu ele, dacă n-am avea povara, care ne face să ne cugetăm mai cu temei asupra drumului vieții noastre și să nu ne abatem de la ținta pe care o avem înainte sufletului nostru.

De aceea, creștine, nu te plânge și nu cârti împotriva sarcinilor și a greutăților ce ai să le porți pe umerii tăi în această viață, căci cine știe ce s-ar întâmpla cu tine, dacă ușurel fiind, orice vânt și orice val te-ar lua de pe picioare.

…………………………………………………………………………….

Lingurița

Sunt oameni pentru care moartea nu are nimic fioros sau
înspăimântător. Pentru că ştiu că ceea ce au primit şi au lucrat bun
în viaţă se va prelungi în eternitate şi chiar va fi cu mult mai mult
răsplătit acolo.

O bătrână, pe patul de spital, vorbea senină cu
preotul care venise s-o viziteze. „Domnul mi-a dat o viaţă foarte
frumoasă. Sunt gata de plecare. Dar aş avea o ultimă dorinţă: când va
fi înmormântarea mea, vreau să mi se pună în mână o linguriţă.“ „O
linguriţă?“, se arătă surprins preotul. „Dar de ce vreţi să fiţi
înmormântată cu o linguriţă?“ „Întotdeauna mi-a făcut plăcere, atunci
când eram tânără, să iau parte la nunţi, iar acum, mai în vârstă, să
particip la agapele organizate la biserică de hram sau alte sărbători.
Şi de fiecare dată când ajungeam la locul meu, mă uitam să văd dacă
lângă farfurie era aşezată linguriţa. Ştiţi ce însemna aceasta?“ „Nu“,
răspunse preotul. „Asta însemna că la final trebuia să vină prăjitura
şi îngheţata. Adică, ceea ce este mai bun vine la sfârşit. Tocmai
aceasta vreau să spun la înmormântarea mea. Când va trece pe lângă
sicriul meu, lumea se va întreba: «Pentru ce aici o linguriţă?» Vreau
ca dumneavoastră să le răspundeţi că am linguriţa în mână pentru că
ceea ce este bun, de-abia de acum urmează.“

(După o povestire din volumul „Istorioare pentru suflet“, Bruno
Ferrero, Galaxia Gutenberg, 2007)

Text distribuit in 18 ianuarie 2015